Învierea cărnii


Dimensiune (cm): 45x45
Preț:
Preț de vânzare700,00 lei RON

Descriere

Învierea cărnii lui Luca Signorelli este o capodoperă a Renașterii italiene găsite în Catedrala Orvieto. Această lucrare este una dintre cele mai mari și mai spectaculoase din istoria artei, deoarece măsoară 700 cm înălțime și lățime de 2000 cm.

Stilul artistic al lui Signorelli este caracterizat prin atenția sa la detalii și capacitatea sa de a crea figuri realiste și expresive. În învierea cărnii, putem vedea cum artistul a folosit această tehnică pentru a reprezenta morții care își resuscită mormintele. Figurile par să se miște, cu trupurile lor răsucite și cu expresiile lor de durere și uimire.

Compoziția tabloului este, de asemenea, impresionantă. Signorelli a folosit tehnica „Horror Vidui” pentru a umple fiecare centimetru al lucrării cu figuri și detalii. În plus, a creat o senzație de profunzime și perspectivă prin utilizarea tehnicii „atmosferă” pentru a face figurile în prim -plan mai detaliate, iar figurile de fundal sunt mai estompate.

De asemenea, culoarea joacă un rol important în lucrare. Signorelli a folosit o paletă strălucitoare și vibrantă pentru a crea un sentiment de viață și energie în pictură. Tonurile roșii, galbene și aurii sunt mai ales notabile, deoarece simbolizează învierea și viața eternă.

Istoria picturii este la fel de fascinantă. Signorelli a fost angajat să creeze această lucrare în 1499 și a lucrat la ea mai mult de un deceniu. Pictura a fost comandată de Papa Alejandro VI pentru Capela Sixtină, dar nu a fost instalată niciodată acolo din cauza morții artistului și a sosirii lui Miguel Ángel.

În cele din urmă, există câteva aspecte puțin cunoscute ale tabloului care merită menționat. De exemplu, se crede că Signorelli a folosit oameni reali ca modele pentru cifrele din tablou. În plus, există o serie de detalii ascunse în lucrare, cum ar fi o figură ascunsă în spatele unui copac și un șarpe care se târăște pe pământ. Aceste detalii fac vopsea și mai interesantă și mai misterioasă pentru spectatorii moderni.

vizualizate recent