Figura piciorului

Kazimir Malevich, o figură centrală în dezvoltarea artei abstracte, se remarcă pentru explorarea și consolidarea suprematismului, o mișcare artistică care a pus în centru supremația sensibilității artistice pure mai mult decât reprezentarea obiectelor. „Figura piciorului” (figura în picioare), nu face excepție în această călătorie pentru a găsi puritatea în formă și culoare. Lucrarea, executată în 1928-1932, este concepută ca una dintre ultimele etape din cariera artistului, marcată de o tranziție subtilă și reintroducerea elementelor figurative în limbajul abstract.

La prima vedere, „figura în picioare” se caracterizează prin prezența unei figuri umane singure, verticale și contemplative, introdusă într -un fundal care arată ca o pânză goală, astfel încât să fie evocată o senzație de singularitate și singurătate. Echipa cromatică este de austeritate deliberată. Malevich folosește tonuri groaznice și gri, cu o notă de culoare pe față, care este alb și roșu colorat, se referă poate la un amestec de umanitate, emoție și gol.

În ceea ce privește compoziția, artistul își continuă jocul cu geometrie și austeritate. Figura nu are detalii complexe, dar seamănă cu un bloc geometric, reminiscența elementelor abstracte pe care le apăra Malevich. Liniile corpului sunt aproape rudimentare, marcate de severitatea unghiului drept și de o anumită rigiditate. Poziția nu este dinamică, ci statică, ca într -o atitudine de așteptare sau demisie, evocând astfel un sentiment de introspecție.

Figura în sine nu are detalii faciale complexe; Există o delimitare subtilă a nasului și a gurii, dar este o față care este aproape absentă, care nu permite observatorului un contact vizual direct. Această abstractizare a detaliilor faciale consolidează o noțiune de universalitate și anonimat, o caracteristică puternică în multe dintre figurile lui Malevich.

Trebuie să plasăm această lucrare în contextul evoluției artistice a lui Malevich în sine. După ce s -a cufundat pe deplin în abstracție totală cu lucrarea sa iconică „Piața Neagră” din 1915, a început să reintroduce elemente figurative în anii 1920. Figura permanentă poate fi văzută ca o punte între cea mai radicală fază supremată și o căutare a unor moduri mai recunoscute, fără a renunța la detașarea figurativă tradițională.

De asemenea, este relevant să luăm în considerare schimbarea politică și socială a mediului său în această perioadă. Malevich a lucrat într -o perioadă de mare confiscare în Rusia sovietică și, deși suprematismul său a fost inițial promovat de regimul bolșevic, a fost în curând de acord cu restricțiile realismului socialist impus de regimul Stalin. Întoarcerea lui la figurat poate fi citită ca o încercare de a -și împăca viziunea artistică cu noile cerințe politice, fără a -și pierde propria limbă.

În rezumat, „figura permanentă” este o fereastră estimată la tranziția și adaptabilitatea lui Kazimir Malevich. Prin simplitatea liniilor și culorilor, Malevich menține o conversație continuă între abstractizare și figură, oferind publicului o meditație asupra existenței, identității și mediului socio -politic al timpului său. Lucrarea este o mărturie iconică a capacității artistului de a îmbina senzații și concepte într -un limbaj care transcende ceea ce este evident.

KUADROS ©, o vopsea faimoasă pe peretele tău.

Picturi de ulei realizate manual, cu calitatea artiștilor profesioniști și sigiliul distinctiv al KUADROS ©.

Serviciul de reproducere a artei cu garanție de satisfacție. Dacă nu sunteți complet mulțumit de replica tabloului dvs., vă rambursăm banii 100%.