Descriere
Pictura de benzi scufundate a lui Paul Gauguin este o exprimare a post -impresionismului care a captivat iubitorii de artă de la crearea sa în 1884. Această lucrare este un exemplu perfect al stilului artistic al lui Gauguin, care se caracterizează prin simplificarea formelor și intensificarea culorii.
Compoziția tabloului este foarte interesantă, deoarece Gauguin folosește o perspectivă neobișnuită pentru a crea un sentiment de profunzime în imagine. Banda care se scufundă în centrul tabloului este elementul principal al compoziției, iar copacii și cerul din fundal creează un contrast interesant cu banda.
Culoarea este un alt aspect proeminent al acestei lucrări. Gauguin folosește o paletă luminoasă și saturată pentru a crea o senzație de exotism și mister. Tonurile verzi și galbene ale copacilor și iarba contrastează cu albastru intens al cerului și roșu închis al benzii.
Povestea din spatele tabloului este, de asemenea, fascinantă. Gauguin a pictat această lucrare în timp ce locuia în Bretania franceză, unde a fost inspirat de frumusețea naturală a regiunii și a culturii locale. Pictura a fost expusă pentru prima dată în Sala de la Paris în 1884, unde a primit critici mixte.
Există câteva aspecte puțin cunoscute despre această lucrare, care sunt, de asemenea, interesante. De exemplu, se crede că Gauguin a folosit o tehnică de vopsea numită „vopsea umedă peste umedă” pentru a crea textura moale și mătăsoasă a ierbii și a copacilor. În plus, se știe că Gauguin a fost fascinat de cultura polineziană, iar unii critici au sugerat că pictura pe banda scufundată ar putea fi o reprezentare simbolică a culturii polineziene.