Descriere
Capricio cu pictura arhitecturală de portret de Bernardo Bellotto este un exemplu impresionant al stilului artistic din secolul al XVIII-lea, cunoscut sub numele de Caprice. Această capodoperă este un colaj imaginar de clădiri și monumente din diferite orașe europene, care se combină într -o scenă arhitecturală unică.
Compoziția tabloului este fascinantă, deoarece Bellotto folosește o perspectivă precisă pentru a crea un sentiment de profunzime și spațiu. Vederea se extinde de la o terasă cu o fântână în prim -plan la o serie de clădiri și monumente în fundal. Artistul chiar s -a inclus în tablou, ca un mic -portrait în colțul din dreapta jos.
Culoarea este un alt aspect impresionant al acestei lucrări. Bellotto folosește o paletă bogată și vibrantă de tonuri de aur, maro și albastru pentru a crea o senzație de căldură și adâncime în vopsea. Detaliile arhitecturale sunt reprezentate cu o precizie uimitoare, ceea ce face ca munca să fie și mai impresionantă.
Istoria picturii este, de asemenea, interesantă. A fost creat în 1765 de Bellotto, care a fost un nepot al celebrului pictor venecian Canaletto. Bellotto a lucrat în mai multe orașe europene, inclusiv Veneția, Dresde și Viena și a fost cunoscut pentru capacitatea sa de a surprinde frumusețea arhitecturală a acestor orașe în tablourile lor.
În cele din urmă, un aspect puțin cunoscut al acestui tablou este acela că a fost furat de naziști în timpul celui de -al doilea război mondial. Acesta a fost recuperat după război și s -a întors la locul său de origine în Palatul Regal din Dresde, unde poate fi admirat și astăzi.
În rezumat, Capriccio cu pictura arhitecturală un autoportret de Bernardo Bellotto este o capodoperă impresionantă care combină precizia arhitecturală cu imaginația și creativitatea artistului. Compoziția, culoarea și detaliile sale fac o piesă fascinantă de admirat și studiat.